Sonisphere (III)

Scris pe 7/01/10 de Andrei in categoria Concerte, Fotografii concerte

preluare de pe www.dreampoet.ro

Ultima zi a festivalului a fost clar o zi de neuitat, nu prin prisma trupelor implicate, ci mai mult prin spectacolul total oferit de nemtii de la Rammstein.

Singurul aspect neplacut a fost mozaicul de trupe de care am avut parte. Luna Amara, Anathema, Stone Sour, Alice in Chains si Rammstein nu au avut nimic in comun. De aici putem deduce ca fiecare a avut macar o trupa pentru care sa tipe/urle/manifeste.

Luna Amara au avut parte de un public entuziast si de un sunet groaznic. Chitaristul trupei a fost mai tot timpul pe jos regland sunetul. Am fost placut surprins de vechile piese, “Oras”, “Gri dorian”, “Loc lipsa”, “Dizident” si neplacut surprins de incercarile lui Nick de a folosi o voce apropiata de black metal. Pentru o prima trupa, Luna Amara s-au comportat onorabil.

Pentru a doua trupa, Anathema am rugat un tanar fan Rammstein sa stau la gard. Ii multumesc pentru acest lucru, fiind prima data la un concert cand sunt postat atat de aproape de scena. Anathema au mers pe un cover Led Zep, “Kashmir”, pe cateva piese de le “Alternative 4″ (“Empty”, “Lost control” si “Fragile dreams”), dar si pe piese precum “Deep” si “Closer”. Anathema au adus pe scena si singura prezenta feminina a festivalului, dar si intrebarea aflata pe buzele oricarui englez, rezultatul meciului cu Anglia.

De la doua randuri de mine s-a auzit un “0-0″ spus de fratele meu, mare microbist, mesaj retransmis de mine englezilor. daca ar fi aflat continuarea, nu ar fi terminat atat de bine concertul. Multi s-au plans de sunet, insa din primul rand s-a auzit impecabil. La piesa “Empty” am cantat ochi in ochi cu chitaristul trupei. De asemenea, Vincent a recunoscut cativa prieteni vechi de la primul concert Anathema in Romania din 1994. M-am declarat foarte multumit de Anathema, poate doar un concert mai lung ar fi fost un lucru mai special.

La urmatoarele doua trupe efectiv m-am odihnit. Pentru mine Stone Sour nu a spus nimic e o trupa ca alte mii. Nu vreau sa comentez despre aceasta trupa sau despre fanii ei. Dintre toate trupele prezente mi-au placut cel mai putin.

Si la Alice in Chains m-am odihnit cu o bere si doi mici. Am mers la toaleta inainte sa se incheie prestatia trupei de grunge, care iarasi nu m-a dat pe spate nefiind genul meu. Dar, pentru ca nu am prins nimic la Manowar sau Metallica s-a nimerit acum o pana. O trupa buna, chiar excelenta pe alocuri cu un sound impecabil. Not my type of music…si totusi o pana ca si amintire si cateva piese pe care le voi asculta curand. Totusi, dupa mine Pearl Jam ramane trupa #1 in grunge.

Si a sosit momentul serii…RAMMSTEIN RAMMSTEIN RAMMSTEIN

Ascult Rammstein ocazional, nu pot spune ca sunt un mare fan. Acum incerc sa invat germana. Mi-au placut foarte mult efectele pirotehnice, mi-a placut foarte mult jocul scenic al lui Till, dar si al lui Paul Landers, cu al sau microfon cu arc, mereu in miscare. Mi-a placut momentul “Pussy” cu erectia sub forma de bule de sapun, mi-a placut calatoria claparului cu salupa prin public si am devenit aproape nebun cand Christian “Flake” Lorenz, in calatoria sa purtat de bratele publicului a cucerit un steag al Romaniei.

S-au cantat piese noi, s-au cantat “Du hast”, “Sonne”, “Du riechst so gut”, “Links 2 3 4″, “Benzin”. Ca si spectacol, Rammstein au dat clasa atat trupei Metallica, ca sa nu mai vorbim de Accept. Am un mic regret ca nu am auzit “Zwitter”, “Mutter” sau “Reise Reise”. De asemenea, multi dintre cei prezenti nu au inteles ca este un spectacol de teatru si muzica si ca atitudinea de pe scena nu trebuie preluata in viata de zi cu zi.

M-am nimerit in mijlocul unor conflicte, insa nu am fost deloc afectat. Rammstein poate fi un bun motiv pentru a va apuca de studiul limbii germane, alaturi de Goethe sau Mozart.

Intrebarea de final poate fi urmatoarea: din punct de vedere muzical, in Romania lui 2010 ce se va mai intampla? oare mai exista viata (muzical) dupa Rammstein?

Am fost inspirat sa-mi achizitionez un tricou Rammstein de la standurile oficiale. Va las cu prima piesa Rammstein de care m-am lovit, in varianta interpretata la Bucuresti.