muzica rock et co. | Rockul.Info

      Camel a fost formata in anul 1971, in Anglia.
Perioada de activitate: 1971 – prezent.
Membrii Camel:
» Ultima componenta:
      Guy LeBlanc – keyboards, voce;
      Denis Clement – tobe;
      Colin Bass – Bass, voce;
      Andrew Latimer – chitara, voce;
» Prima componenta:
      Peter Bardens – Keyboards;
      Doug Ferguson – Bass;
      Andy Ward – tobe, percutie;
      Andrew Latimer – chitara, voce;
» Alti membri:
      Richard Sinclair – bass, voce; Mel Collins – saxofon, flaut;
      Jan Schelhaas – keyboards; Kit Watkins – keyboards, flaut;
      Dave Stewart – tobe, percutie.
Nota: Formatia Camel, de-a lungul timpului, a avut parte de mai multi instrumentisti suplimentari sau invitati speciali care au adus o contributie importanta trupei.
Gen: Progressive-Rock; Symphonic Prog

   Radacinile Camel pot fi identificate in anul 1969 cand chitarist/flautist/vocalist-ul Andrew Latimer (d.n. 17 Mai, 1947), bassist-ul Doug Ferguson si bateristul de doar 14 ani, Andy Ward s-au reunit ca trio sub numele ‘The Brew’.

Camel – perioada 1971-1975

   In 1970, trio-ul l-a cooptat pe claparul vocalist, Phillip Goodhand, al carui nume avea sa numeasca si formatia. La sfarsitul aceluiasi an Phillip paraseste trupa. In Mai 1971, Peter Bardens, un fost clapar al trupei Them, vine sa reintregeasca trio-ul. Noul cvartet format in Surrey alege sa se numeasca Camel. 4 Decembrie 1971 a fost ziua primului spectacol, ca si formatie de suport pentru trupa mult mai populara, Wishbone Ash.

Andrew Latimer

   In August 1972, Camel semneaza un contract cu MCA Records si pana la sfarsitul anului 1973,lanseaza albumul de debut auto-intitulat. Dupa ce schimba casa de discuri si semneaza un nou contract cu Decca’s Game, trupa elibereaza albumul secund, numit ‘Mirage’. Coperta, inspirata din marca de tigarete omonima, atrage atentia negativa a breslei Americane de producatori de tigarete, care cer trupei schimbarea copertei albumului, sub amenintarea intentarii unui proces. Compania de inregistrari Americana, dezvolta rapid o noua coperta pentru a evita procesul. Membrii trupei se arata profund dezamagiti de modificarea adusa albumului iar Peter Bardens redenumeste in mod sarcastic, piesa principala a albumului, in ‘Twenty Sticks of Cancer’.

Camel – in 1976

   In 1975, formatia decide sa inregistreze un album-concept bazat pe o nuvela. Bassist-ul Doug Ferguson sugereaza trupei, nuvela ‘The Snow Goose’, a lui Paul Galico care devenise o editie de mare succes. Pe 17 Octombrie 1975, Camel, impreuna cu Orchestra Simfonica Londoneza, interpreteaza albumul ‘The Snow Goose’ intr-un spectacol dat cu casa de bilete inchisa, in incinta Royal Albert Hall.
Piesa instrumentala ce poarta numele albumului ajunge un mare succes.

Camel – in 1977-1978

   Bassist-ul Doug Ferguson, paraseste trupa in aprilie 1977 fiind inlocuit de Richard Sinclair (ex- Caravan) pentru un an. Saxofonistul Mel Collins, care petrecea mare parte din timpul sau, in studio si in turnee cu trupa, devine un membru oficial al formatiei, pana in August 1979.
   Pe 30 Iulie 1978, claparul Peter Bardens, care se afla de multa vreme in conflict cu Latimer, paraseste trupa. Conflictul lor dura inca din perioada inregistrarii LP-ului ‘Rain Dancers’. Bardens paraseste trupa in mod rezonabil si responsabil, dupa ce trupa incheie lucrul la albumul ‘Breathless’. Pret de cateva luni, pe pozitia lui Bardens vin doi clapari: Kit Watkins si Jim Schelhaas. Apoi, pentru inlocuirea bassistului Sinclar este adus in formatie Colin Bass.

Camel – in 1979-1981

   Atat inregistrarea albumului-concept ‘Nude’, care contura povestea unui soldat uitat pe o insula in cursul celui de-al doilea razboi mondial, cat si turneele ce au urmat la jumatatea anului 1981, au avut un puternic efect destructiv asupra tuturor membrilor formatiei. Andy Ward cade in patima alcoolului si a drogurilor si incearca sa comita suicid, din fericire, fara succes. El este re-adus pe linia de plutire dar incidentul rezulta intreruperea inregistrarilor si a turneelor. Compania Decca Records, nu se arata interesata de problemele din interiorul trupei si astepta de la Camel – in concordanta cu clauzele contractuale – inregistrarea unui nou material. Latimer intelege ca prietenul si bateristul formatiei, Andy Ward nu se poate recupera intr-o perioada atat de scurta si cere ajutorul mai multor muzicieni ca.. vocalistul Chris Rainbow, bassist-ul vocalist David Paton, chitaristul Anthony Phillips (ex- Genesis), claparul Francis Monkman (Sky) si tobosarii Simon Phillips (Who, Jeff Beck, Toto), Dave Mattacks (Fairport Convention) si Graham Jarvis (Cliff Richard). Laolalta reusesc sa compuna si sa editeze noul album ‘The Single Factor’. Peter Bardens ia parte la inregistrarea piesei ‘Sasquatch’. Andy Ward se alatura muzicienilor din mers, dar mai tarziu, dupa aproape 13 ani petrecuti ca membru al trupei Camel, se retrage definitiv.

Andy Ward

   In 1983, chitaristul Andy Latimer il intalneste pe claparul olandez Ton Scherpenzeel (Kayak) cu care inregistreaza albumul-concept ‘Stationary Traveller’. Materialul a fost inregistrat in Londra cu suportul bassist-ului Colin Bass si al noului baterist, Paul Burgess (Jethro Tull, 10cc). Fiind incurajata de raspunsul pozitiv la materialul inregistrat, Camel porneste in turneu. Trupa se compunea din Andrew Latimer, Colin Bass, Chris Rainbow si Paul Burgess. Ton Scherpenzeel nu avea sa insoteasca formatia in turneu din cauza fobiei fata de calatoria cu avionul. Spectacolul live al materialului ‘Stationary Traveller’ a fost inregistrat pe 11 Mai 1984 si a fost editat pe caseta video si compact-disc sub numele ‘Pressure Points’. La jumatatea anilor ‘80, compania Decca reziliaza contractul cu Camel iar Latimer este nevoit sa faca fata procesului intentat de managerul initial, Geoff Jukes. Judecarea cazului dureaza mult si aduce stres dar se finalizeaza cu victoria lui Latimer. Curand dupa aceasta, la mijlocul lui 1988, Latimer isi vinde resedinta din Londra si se multa in California unde pune bazele unui mic studio independent numit ‘Camel Productions’.

Peter Bardens

   Noul album Camel, intitulat ‘Dust and Dreams’ a fost inregistrat acolo in 1990. In August 1992, dupa o pauza de 7 ani, Camel incepe un nou turneu. Tobosarul Paul Burgess si claparul Mickey Simmonds (Fish, Mike Oldfield) se alatura lui Andrew Latimer si Colin Bass. Un an mai tarziu, tatal lui Latimer moare. Acea pierdere dureroasa il inspira pe Andrew sa scrie piesa ‘The Hour Candle’ (A song for my father), inclusa pe albumul ‘Harbour of Tears’ aparut la inceputul lui 1996.

Colin Bass

   In 1997, Camel porneste intr-un nou turneu. Burgess este inlocuit de Dave Stewart iar Foss Patterson il inlocuieste pe Simmonds. Trupa sustine un concert chiar si in Republica Ceha. In Octombrie 1999, Camel editeaza LP-ul ‘Rajaz’ compus de Latimer si inregistrat cu participarea claparului Ton Scherpenzeel, proaspat intors in formatie.
   Materialul live ‘The Paris Collection’ a fost inregistrat de-a lungul anului 2000. CD-ul compus din 10 piese cu o durata totala de 71 de minute a fost primit cu caldura de fani la fel ca si bonusul ‘Slow Yourself Down’, ce-si avea originile in repetitiile formatiei. Pe 22 Ianuarie 2002, primul clapar al trupei, Peter Bardens, moare de cancer la plamani.

Richard Sinclair

   ’A Nod and a Wink’, noul album de 7 piese, avea sa se nasca din line-up-ul: Latimer, Guy LeBland, Colin Bass si Denis Clement. Albumul apare pe 13 august 2002. Camel participa ca si cap de afis la NEARfest, pe 29 Iunie 2003. Acest concert avea sa marcheze prima prezenta pe coasta de est a Statelor Unite, in 28 de ani. Formatia anunta ca turneul din 2003 va fi ultimul. Dificultatile intampinate in programarea viabila a datelor de concert pe o piata instabila, a contribuit foarte mult la luarea acestei triste decizii. In orice caz, Andy Latimer, ‘taticul’ trupei declara ca nu se vor opri din a compune muzica.

Andrew Latimer

   Participarea Europeana la turneul de ramas-bun aduce dificultati trupei, astfel incat, Camel este fortata sa isi amane turneul. Sotia claparului Guy LeBlanc sufera un atac de cord la inceputul lunii Mai iar acesta se intoarce in Canada pentru a fi alaturi de ea si copiii lor. Este de asteptat ca LeBlanc sa nu revina in componenta Camel prea curand din cauza gravitatii situatiei. Drept urmare, toate datele turneului European sunt amanate pana la toamna. Turneul programat pentru Statele Unite va avea loc conform planului. Camel a gasit doi clapari potriviti pentru inlocuirea lui Guy LeBlanc, care a fost nevoit sa se retraga din motive personale. Tom Brislin, care a participat alaturi de trupa Yes in turneul Yessymphonic, se va alatura formatiei Camel pentru sustinerea turneului din SUA, in vreme ce mai vechiul clapar la trupei, Ton Scherpenzeel, care a lucrat in trecut la realizarea albumelor din perioada anilor ‘80, se va ocupa de claviaturi in turneul European, amanat deocamdata.

DISCOGRAFIE CAMEL

Albume LP si LIVE
   1973 – Camel
   1974 – Mirage
   1975 – The Snow Goose
   1976 – Moonmadness
   1977 – Rain Dances
   1978 – A Live Record (live, various venues 1974, 1975, 1977)
   1978 – Breathless
   1979 – I Can See Your House from Here
   1981 – Nude
   1982 – The Single Factor
   1984 – Stationary Traveller
   1984 – Pressure Points (live, 11 Mai 1984, Hammersmith Odeon, London, UK)
   1991 – Dust and Dreams
   1992 – On the Road 1972 (live)
   1993 – Never Let Go (live, 05 Sept 1992, Enschede, NL)
   1994 – On the Road 1982 (live, Dutch radio, 13 iun1982, Congresgebouw, NL)
   1996 – Harbour of Tears
   1997 – On the Road 1981 (live, BBC radio, 2 Apr1981, Hammersmith Odeon, Londra, Uk)
   1998 – Coming of Age (live, 13 Mar1997, Billboard, Los Angeles, USA)
   1999 – Rajaz
   2000 – Gods of Light ‘73-’75 (live, din concerte diverse)
   2001 – The Paris Collection (live, 30 Sept 2000, Bataclan-Club, Paris, Franta)
   2002 – A Nod and a Wink

Compilations
   1981 – Chameleon – The Best Of Camel
   1986 – A Compact Compilation
   1986 – The Collection
   1991 – Landscapes
   1993 – Echoes
   1997 – Camel – Master Series (25th Anniversary Compilation)
   2001 – Lunar Sea

DVD
   2002 – Coming Of Age (live, 13 Mar1997, Billboard, Los Angeles, USA)
   2003 – Pressure Points (live, 11 Mai1984, Hammersmith Odeon, London, UK)
   2003 – Curriculum Vitae
   2004 – Footage
   2005 – Footage II
   2007 – Total Pressure (versiunea completa a ‘Pressure Points’).